“In the shadow of the light from a black sun”
TYPE O NEGATIVE – “Bloody Kisses” (1993), 2 LP, Roadrunner Records.
Tin minte ca intr-o duminica seara, prin 1993 toamna, cam dupa ora 0:30 am vazut la Headbangers’ Ball un clip care m-a intors pe dos. Era vorba de Christian Woman - TYPE O NEGATIVE. Mi s-a parut atat de misto piesa, incat a doua zi dimineata m-am dus in oras si am cumparat albumul (de la magazinul Barock, banuiesc ca cei din Cluj stiti despre ce magazin vorbesc). Am ajuns acasa, am ascultat albumul; l-am mai ascultat o data, apoi am luat o pauza. Cred ca l-am ascultat de vreo 5 ori in ziua aia. Si de multe ori de atunci incoace. La scurt timp dupa aceea am reusit sa il cumpar si pe LP, spre bucuria mea.
Bloody Kisses e un album landmark pentru TYPE O NEGATIVE. In primul rand pentru ca marcheaza o schimbare de stil, depasind faza Slow, Deep And Hard (1989), un album foarte bun si el, care merita ascultat, insa care poate e putin anacronic in contextul a ce se intampla in muzica rock in ‘93. In al doilea rand pentru ca a dat startul unei adevarate isterii TON in lume si pentru ca a pregatit terenul pentru October Rust, aparut 3 ani mai tarziu. A fost ultimul album TON alaturi de bateristul Sal Abruscato, acesta plecand la LIFE OF AGONY, dupa 2 albume si un pseudo-album live alaturi de Peter Steele, Kenny Hickey si Josh Silver. Pacat, omul chiar si-a pus amprenta pe toate 3 materialele discografice, insa tot raul spre bine, pentru ca Johnny Kelly, urmatorul baterist, a venit in trupa si a adus cu el un suflu nou (cel putin in materie de sound al tobelor).
In afara de piesele Kill All The White People si We Hate Everyone (care au facut obiectul unor controverse, din punct de vedere al textelor), restul albumul e foarte unitar stilistic. De remarcat si cover-version-ul Summer Breeze (aici aveti varianta banned a piesei, care nu se gaseste pe album, din pacate, si care are textele schimbate) dupa cei de la Seals And Crofts (acum catva timp, Sorin mi-a dat un link la piesa originala; personal, imi plac ambele variante, adica fiecare are farmecul ei). Trademark-ul trupei este, pentru mine , partea de keyboards a lui Josh Silver, fapt valabil pentru toate albumele TON.
A timeless classic.
any comments?
